Alergii alimentare vs Intoleranțe alimentare

Alergia alimentară - reprezintă o reacție de hipersensibilitate, mediată imun, reproductibilă, ce survine ca urmare a expunerii la un anumit alergen alimentar și se prezintă prin manifestări clinice cutanate, respiratorii, digestive și, mai rar, la nivel de alte organe și aparate, determinate de reacțiile de tip I, III sau IV.

Conform unor surse, la nivel global 220-520 milioane de oameni ar putea suferi de careva alergii alimentare. Mai mult de 17 milioane de persoane din Europa suferă de alergii alimentare, iar 1 din 4 copii de vârstă școlară este alergic.

Alergiile alimentare se întâlnesc mai frecvent la copii decât la adulți. Un procent cuprins între 8% în cazul copiilor și 5% în cazul adulților suferă de astfel de alergii. Alergiile alimentare apar în special la persoanele cu teren atopic, ceea ce înseamnă că au o tendință moștenită de a dezvolta reacții alergice.

Cercetările populaționale demonstrează că alergia la laptele de vacă se întâlnește în 1,9 - 3,2% din cazuri în perioada sugarilor, la alergenii ouălor de găină în 2,65% (printre copiii de 2,5 ani), iar la nuci în 0,4 - 0,6% printre copiii mai mici de 18 ani.

Poate vă întrebați care sunt alimentele care determină cel mai frecvent alergii ?

Cele mai frecvente cauze de alergii alimentare sunt: laptele, oul, alunele, nucile, soia, grâul, peștele și fructele de mare. Acestea cauzează 90% din reacțiile alergice la alimente. De asemenea, multe alte alimente provoacă reacții alergice la unii oameni.

Care sunt simptomele alergiei alimentare ?

Simptomele alergiei alimentare diferă mult între diferiți indivizi. Ele pot fi diferite și la același om la expuneri repetate la același alergen. Reacțiile alergice pot varia în ceea ce privește severitatea, timpul de apariție și pot apărea după ce alimentul a fost deja consumat.

Simptomele cele mai frecvente includ: iritația pielii, eczeme (afecțiune inflamatorie a pielii caracterizată prin roșeață, mâncărime, umflături), urticarie (pete roșii sau umflături sub piele, însoțite adesea de mâncărime intensă) și simptome gastrointestinale cum sunt greața, diareea și voma. De asemenea, pot apărea strănutul, rinoreea (secreția excesivă de mucus din mucoasa nazală) și dificultăți în respirație. Unii indivizi pot experimenta reacții mult mai severe, cum ar fi anafilaxia.

Intoleranța alimentară - prezintă reacțiile adverse de natură non-imunologică, cu caracter de „idiosincrazie”, în sensul unei intoleranțe proprii numai individului respectiv la o anumită substanță – fie alimentară, fie aditiv sau contaminat alimentar – în genere tolerată de către ceilalți indivizi.

Există mai multe tipuri de intoleranțe alimentare, inclusiv intoleranțe enzimatice și intoleranțe legate de sensibilitatea sistemului imunitar. Iată câteva exemple:

• Intoleranța la lactoză (de tip enzimatică): Este cauzată de lipsa sau insuficiența enzimei lactază, care este necesară pentru descompunerea lactozei (zahărul din lapte) în intestinele subțiri. Această deficiență enzimatică duce la simptome digestive precum balonare, diaree și crampe abdominale după consumul de lactoză.
• Intoleranța la fructoză (de tip enzimatică): Apare atunci când organismul nu poate digera corect fructoza din alimente din cauza lipsei sau insuficienței enzimelor necesare. Simptomele pot include balonare, diaree, crampe abdominale și greață după consumul de fructoză sau alimente care conțin fructoză.
• Boala Celiacă (de tip imunitar): Este o boală autoimună în care consumul de gluten provoacă daune la nivelul intestinului subțire. Acesta este un răspuns imun anormal la gluten, care duce la inflamație și deteriorarea mucoasei intestinale. Simptomele pot varia de la digestive (diaree, balonare) la simptome extra intestinale (oboseală, iritații cutanate).
• Intoleranța la histamină (de tip metabolic): Apare atunci când organismul nu poate descompune histamina suficient de rapid sau când nivelurile de histamină din alimente sunt ridicate. Această intoleranță poate provoca simptome precum mâncărime, roșeață, umflături și simptome digestive.

Este important să se recunoască că, în ultimii ani, intoleranțele alimentare au devenit tot mai frecvente în întreaga lume, iar acest fenomen poate fi atribuit unei combinații de factori, inclusiv modificări ale dietei, creșterea conștientizării și diagnosticării, precum și potențialele schimbări în mediul înconjurător și expunerea la alergeni și iritanți alimentari.