Nutriția în psoriazis

Psoriazisul este o afecțiune dermatologică cronică, mediată imun, ce afectează în principal tegumentul și articulațiile, având potențial de afectare sistemică.

Există anumite gene de tip HLA care se asociază cu incidența mai crescută a psoriazisului, cel mai frecvent asociată fiind HLA-Cw6. Analizele asocierilor cu sistemul HLA au condus la clasificarea psoriazisului în două tipuri:
o Psoriazis de tip I – debutul bolii are loc înainte de 40 de ani
o Psoriazis de tip II – debutul bolii are loc la peste 40 de ani

Factorii de risc implicați în dezvoltarea acestei patologii se împart în două grupe:
✔ Factori de risc extrinseci precum: stresul mecanic, poluanții atmosferici, vaccinarea, infecțiile (infecția cu Streptococcus pyogenes), obiceiuri nocive (fumatul, abuzul consumului de alcool, tiparul alimentar inadecvat), arsurile solare, radiațiile UV.
✔ Factorii de risc intrinseci cuprind: geneticul, obezitatea, diabetul zaharat de tip I, dislipidemiile, hipertensiunea arterială, stresul mental.

Psoriazisul reunește o multitudine de forme clinice, care se diferențiază prin morfologia leziunilor, gradul de inflamație, modelul de distribuție al leziunilor sau suprafața tegumentară implicată. Există mai multe tipuri de psoriazis, iar fiecare are caracteristici distincte:
■ Psoriazis vulgar (cu plăci)
■ Psoriazis gutat
■ Psoriazis inversat
■ Psoriazis pustulos
■ Psoriazis eritrodermic
■ Psoriazis unghial
■ Psoriazis palmo-plantar

Simptomele psoriazisului pot varia în funcție de tipul și severitatea afecțiunii, dar caracteristicile generale includ:
- Plăci roșii și inflamate
- Scuame
- Senzație de mâncărime și disconfort
- Leziuni la nivelul scalpului
- Unghii îngroșate sau modificări ale unghiilor
- Durere sau sensibilitate (deoarece psoriazisul afectează pliurile pielii)
- Simptome gastrointestinale: colici și distensie abdominală, flatulență, diaree care alternează cu constipație, borborisme, reflux gastro-esofagian, grețuri și vărsături

Considerați că există o corelație între microbiota intestinală și psoriazis?

Intestinul și pielea sunt două organe cu funcții similare, fiind primele puncte de contact ale organismului cu mediul exterior. Studiile au constatat anumite modificări la nivelul microbiotei intestinale la persoanele afectate de psoriazis. De asemenea, intensificarea dezechilibrului microbiotei intestinale a fost corelată cu severitatea simptomelor, subliniind legătura profundă dintre microbiom și starea pielii.

Există anumite substanțe nutritive care s-au dovedit a fi benefice pentru persoanele afectate cu psoriazis. Deși psoriazisul este o afecțiune complexă și necesită o abordare multidisciplinară pentru tratament, anumite substanțe nutritive pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea sănătății pielii. Iată câteva dintre acestea:
■ Vitamina D (ulei din ficat de cod, somon)
■ Vitamina A (legume verzi și galbene)
■ Vitamina E (ulei din germeni de porumb, ficat și carne de vită, linte, ulei de măsline)
■ Acizii grași polinesaturați Omega-3 (ulei din ficat de cod, somon, hering, sardine)
■ Fibrele dietetice (cereale integrale, nuci și semințe, leguminoase)
■ Seleniul (ouă, carne de pasăre, cereale, pește)
■ Probioticele (iaurt, kefir)